INELAREA puilor rezultati din crescatoria proprie nu se face din snobism. Marcarea indivizilor cu inele inchise constitue fundamentul propriei crescatorii. Deosebirea indivizilor rezultati in urma reproducerii, in baza numerelor de inmatriculare, gravate pe inelele de marcare, permit crescatorului sa cunoasca originea, dupa parinti a fiecarui individ. Fara aceste cunostinte pasarile tinere vor putea fi folosite ca reproducatori, dar lipsite de orice control vor fi expuse la imperecheri consanguine. Fara numerele de marcare de pe inele nu poate fi vorba de o selectie dupa calitate a indivizilor.
CRESCATORUL care nu isi ineleaza pasarile cu inele proprii nu poate participa la expozitiile si concursurile anuale, iar comisiile de arbitri nu au dreptul sa promoveze pasarile neinelate. Crescatorii incepatori pun adesea problema ca nu au practica, nu ia invatat nimeni cum se procedeaza si de teama sa nu le rupa picioarele, ori sa le produca alte leziuni puilor atit de fragili, nu au curajul sa inceapa inelarea. Inelele trebuie sa fie comandate din timp pentru fiecare an de reproductie, ele trebuind sa corespunda ca marime si dimensiuni standardului stabilit pentru specia pe care dorim sa o inelam. Orice inel de marcare trebuie sa fie inchis fara posibilitatea de deschidere .Aceste inele inchise pot fi trase pe picioarele puilor la virsta de 5-7 zile, cind picioarele sint inca mici si permit aceasta fara nici un pericol de vatamare. Punerea inelelor mai devreme poate avea ca urmari pierderea inelului, in care un ajutor il acorda si pasarea mama, ca sa salveze puisorul de obiectul acela ,care dupa ea nu are ce cauta acolo. Mama in asemenea cazuri scoate din cuib si chiar din colivie inelul, producind o treaba in plus crescatorului: cautarea inelului pierdut. In cazul cind crescatorul nu descopera din timp pierderea inelului, risca ulterior sa nu mai poata inela de loc puiul pespectiv caruia in citeva zile ii vor creste picioarele, incit nu se va mai putea trage un inel inchis. Asemenea pasari se pot inela cu inele taiate, deschise, dar acest lucru scade valoarea pasarii. Cu ocazia inelarii se izoleaza cuibul de la mama prin scoaterea din colivia de cuibarit. Crescatorul pregateste o cirpa adunata sub forma unui colac, asemanator cuibului pe acesta se vor aseza pui dupa inelare, fara pericol de racire sau cadere a puiului care scos din cuib se misca, se tiraste, fiind la marginea mesei in pericol de a cadea. In colacul cirpei vor sta cuminti. Crescatorul scoate pui din cuib prinzindu-i usor intre degete, aseaza puiul in palma miinii stangi pe burta. Daca este asezat pe spate puiul ar face miscari, ar da din picioare pentru a se intoarce, facind astfel imposibila inelarea. Pe burta insa va sta linistit.
Crescatorul va aseza cu mana dreapta piciorul puiului intre degetul mare si aratatorul miini stingi, asfel ca cele trei degete din fata sa fie impreunate, iar degetul mare de dinapoi sa fi indoit in sus, paralel cu piciorul. Inelele fiind pregatite cu scrisul invers, in jos, rasturnat , crescatorul apuca un inel cu mina dreapta, tinindu-l intre degetul aratator si mare.
Se unge cu saliva eventual cu grasime (ulei) inelul, in care se introduc cele trei degete impreunate. Cand virful degetelor a iesit, se prind cele trei degete ale puiului intre degetele miini drepte, inelul neputind cadea nici puiul neputindu-si traga cele trei degete prinse de inel. Devine libera mina stinga, ale carei degete se pot folosi pentru tragerea, prin alunecare usoara a inelului mai sus, pe piciorul puiului.
Daca degetul din spate al puilui sa strins sub inel fiind mai lung , acesta se elibereaza prin tragere usoara de sub inel cu mina dreapta, dupa care degetul mare din spater evine la loc in pozitie normala, iar inelul ramine pe piciorul puiului, incit nu poate trece prin patru degete, mai ales cind acestea sint in pozitie normala rasfirate.
Etapele inelarii:
_________________
MACIUCA CRISTI
VICEPRESEDINTE ONORIFIC A.O.R
PRESEDINTE (C.C.C.G)
maci_cris75@yahoo.com