Deschid eu acest subiect cu experienta traita de mine, incununata si de succese, dar si de mici insuccese care m-au facut sa merg mai departe. Astept cu interes experientele colegilor cu state vechi in aceasta experienta "asidua".Pentru ca a fost o saptamana atat de frumoasa si plina de pasiune sunt convins ca si aceasta deschisa de Marius va fi la fel de captivanta si de provocatoare, pentru ca are in atentie niste pasari, despre care in Romania cel putin se stia pana de curand doar ca se prind toamna-iarna, ca au in cantec agreabil si ca sunt frumos colorate si pline de de voiciune. Aceleasi lucruri le cunosteam si eu din copilarie, dar in acest an am reusit sa sparg acest mit. Am reprodus florinti si acum am o ponta la mugurari, iar al 2-lea cuplu si-a format cuibul si se pregatesc de ouat. Am sa va dau cateva informatii pe care eu le-am primit la randul meu, dar si informatii pe care eu le-am cules din comportamentul pasarilor mele. Am trecut prin mici insuccese, m-am bucurat de sustinerea voastra(lucru pentru care va multumesc in unanimitate), dar si de mari succese pentru care va spun ca au meritat toate eforturile depuse. Am inceput timid, prin construirea mai multor voliere in demisolul blocului unde locuiesc, dar am primit unele sfaturi de la Marian Morarescu si am adaptat ideile lui la conditiile mele, astfel ca din 4 voliere am facut una spatioasa de 2m latime, 2,30 m inaltime si in jur de 2m adancime, cu ajutorul lui Doru Sabareanu. Aceasta voliera am incarcat-o cu crengi de pin(care au rezistat foarte bine pana acum) si a reprezentat un mediu adecvat pasarilor mele. Am "pitit" 7 cuiburi razlete, pentru a se putea desfasura in voie la diferite inaltimi. Am populat-o cu o pereche de inarite, una de florinti si una de mugurari, dupa ce cuplurile s-au format(asta prin martie, la inceput). Am achizitionat pastoncino(10kg King Bird), Ornisol Ornitalia, hrana pe baza de insectedin Germania(4 cutii de 100g fiecare), material de cuib din Italia cu ajutorul lui Marian. Tot de la Marian am primit niste gandaci buffalo, pe care am incercat sa-i reproduc, dar din pacate nu am reusit, asa ca a trebuit sa renunt la aceasta alternativa proteica. Am inceput din martie sa le dau seminte germinate la 3-4 zile(rapita, niger, canepa si trifoi rosu), papdie, atat seminte, cat si frunze, Stellaria media care m-a ajutat foarte mult, datorita continutului bogat in Vit E si plante de urzica. M-am documentat pe sitte-uri straine in legatura cu semintele pe care trebuie sa le administrez si am aflat ca ponderea cea mai importanta trebuie sa fie acoperita de glant(80%), apoi ovaz decorticat 10%, rapita 5%,niger 5%. Floarea soarelui si canepa trebuie evitate, consumul acestora in mod necontrolat ducand la pierderea exemplarelor. Am observat ca in urma acestei scheme, pasarile au inceput sa devina mai apropiate si interesate de viitoarele(posibile) cupluri. Primul cuplu care mi-a adus bucurie in suflet a fost dupa cum probabil multi dintre voi stiti: florinti. Fara prea multe menajamente acestia au inceput dansul nuptial, care consta dintr-o alergatura veritabila intre sexe, fiind la limita incaierarii. Totul s-a soldat prin imperecerea propriu-zisa(de 6 ori in jumatate de ora). La interval de cateva zile, femela a inceput sa care material in cuib, iar eu eram in extaz urmarind cum se formeaza primul meu cuib de Fringillidae. La scurt timp dupa ce cuibul a fost "rotunjit, au inceput sa apara cele 5 oute, zilnic unul cate unul. Dupa 13-14 zile de incubare au eclozat puii(4 la numar, un ou fiind limpede). Un pui din pacate l-am gasit mort in cuib in a 4-a zi de viata, astfel ca am realizat inelarea in ziua a 4-a cu inele tip B AOR. Ii verificam mereu, pentru ca aveau obiceiul sa scape de ele, dar din ziua urmatoare au ramas pana in ziua asta AOR-isti. Dupa alte 2 saptamani au iesit la zbor, fiind pentru aproximativ 2 saptamani dependenti de tatal lor in a se hrani. Femela s-a apucat de o noua generatie de florinti, dar care din pacate a fost un esec. Un pui a iesit si acela a fost luat de femela pe picioare si aruncat din cuib. Nu a vut nici o sansa,. In acest moment s-au intarcat puii de florinte si femela are o noua ponta. La inceput, din 3 perechi de mugurari, una a inceput sa se pupe si sa-si dea de mancare, avand un ritual al lor de a sebtzai pe loc si de a zbura rapid impreuna si de a face anumite giumbuslucuri in aer. Perechea care se alesese a stat cateva luni in acelasi stadiu, ne facand pasi importanti. Am observat cam prin mai ca si-au schimbat tonalitatea strigatului, devenind mai molcom, mai linistit. Apoi, a inceput masculul sa cante mai des, iar femelqa sa se puna in pozitia "barcuta". A fost doar un foc de paie, pentru ca femela nu statea sa fie calcata, fugind in momentul in care masculul facea saltul. Am uramt sfatul lui Cristi Maciuca(CRISTIAN75), de a-i lasa cat mai mult timp nederanjati si dupa o luna de acalmie au inceput de 2 zile sa alcatuiasca cuibul. Si cum exista o vorba din popor: "nu stii de unde sare iepurele", acelasi lucru l-am patit si eu. In luna mai am mai facut o voliera de dimensiuni mici: 1.8m lungime, 1,2m inaltime si adncime de 0.7m. Am decorat-o cu pin si am introdus o pereche de mugurari, una de inarite(fusese intai in cealalta voliera mare, dar masculul imi fugarea mugurarii de la care nutream mari sperante), o pereche de scatii si un locuitor inedit: o cinteza de iarna cu aripa franta gasita asta iarna la mine in gradina si care nu poate sa zboare deloc. Am vazut in voliera aceasta ca femela de mugurar doarme intr-un anumit loc si am urmat sfatul lui Sorin Cuciureanu de a amplasa un cuib in acel loc. M-am conformat si surpriza nu a intarziat sa apara. In prima zi femela a evitat acel loc, drag pana atunci, dar ion 2 zile deja incepuse sa stranga ace de pin si sa formeze cuibul. Am fost vadit surprins, intrucat nestand in compania pasarilor nu stiam ca acea pereche e atat de evoluata din punct de vedere reproductiv. A format cuibul in 3 zile si in urmatoarea zi aveam primul meu ou de mugurar. Intotdeauna nu ai parte numai de succese si acel ou a 2-a zi a disparut. Au trrecut 2 zile si nimic.... Cuibul gol. Apoi in a 3-a zi a mai aparut unul. Iar pauza 2 zile si a mai aparut unul. Acum femela cloceste cele 2 oua si nu se lasa in nici un fel intimidata de actiunile mele. Apreciez foarte mult devoitamentul acestor pasari pentru cuib, ponta si pui. Inaritele au inceput apoi si ele sa se pupe si masculii sa devina nervosi si agitati la cantecul celuilalt pretendent. Scatii de curand isi dau si ei de mancare. Pana acum nu am inregistrat succese pe cale reproductionala cu aceste 2 specii, dar mai este timp, dar am castigat multe informatii si despre aceste 2 specii mult indragite de mine. Un sfat am pentru cei care indragesc aceste pasari deosebite: pastrati-va calmul si asteptarea va fi intotdeauna incununata de succese.
PS: Multumesc tuturor prietenilor cu fringillidae si nu numai, ca am putut sa ma sfatuiesc cu ei si ca au fost buni si mi-au impartasit din experienta lor, de multe ori mult mai bogata decat a mea.
|