|
Dupa turele "compuse",in cantecul malinoisului gasim "turele simple".Ele sunt:intrerupte si neintrerupte. Turele simple intrerupte:Ex:LI-LI-LI(SUCCESIUNE DE SILABE) 1.CHORR 2.STAALTONEN 3.FLUITEN 4.WOUT 5.BELLEN 6.TJOKKEN Dupa turele intrerupte,avem ture neintrerupte.Silabele sunt unite una de alta.Aici gasim consoana"R",care se afla intre silabe,dand o forma rulata. Ele sunt: 1.KNORR(rolada profunda) 2.BELROL(clopotel rulat) 3.TJOKKENROL(sunet privigh.rulat) 4.FLUITENROL(flaute rulate) Inainte de a face mai amanuntit o descriere a turelor,reamintesc ca exista TURE NEGATIVE si TURE POZITIVE. Sunetele succesive care se gasesc in ture sunt formate din silabe. Silabele sunt o fractie fonetica a turei de cantec pe care canarul o imita si care este "compusa",intr-o interpretare variabila de consoane si vocale. Putem spune ca un sunet este "compus",atunci cand avem "consoane duble"sau "vocale duble". EX:1.BO-LI-LU(simple) 2.BLUI-BLUA(compuse) MALINOISUL ESTE CANARUL CARE TREBUIE PREGATIT PENTRU CONCURS-AICI ESTE ADEVARATA LUI VALOARE! Gradele de valoare sunt: 1.MANIERA DE EXECUTARE A CANTECULUI 2.SELECTAREA CONSOANELOR SI VOCALELOR CARE COMPUN SILABELE 3.ORDINEA TURELOR CARE SUNT CANTATE 4.REPETAREA MAI MULT SAU MAI PUTIN A TURELOR VALOROASE 5.PROFUNDITATEA CANTECULUI 6.DIRECTIA CANTECULUI SI CADENTA(ritmul)TURELOR 7.CANTECUL PER ANSAMBLU
Pentru aprecierea turelor de cantec trebuie sa tinem cont de 3 "gradatii":
1.Cantecul elevat si dur,INTOTDEAUNA DE SLABA CALITATE 2.Cantecul cu o sonoritate medie,VALID SI BUN(adica mediu) 3.Cantecul profund si adanc,cantec de o foarte buna calitate adica SUPERIOR
TURELE SUPERIOARE:
1.KLOKENDE-WATERSLAG - 12P. 2.BOLLENDE-WATERSLAG - 9 P. 3.STAALTONEN - 9 P. 4.FLUITEN - 9 P.
TURELE MEDII: 1.ROLLENDE-WATERSLAG- 6 P. 2.CHORR/KNORR- 6 P. 3.BELLEN- 6P. 4.BELROL- 6 P. 5.FLUITROL- 6 P. 6.TJOKKEN/TJOKKENROL -6 P.
In cele ce urmeaza o sa incerc sa fac o descriere a fiecarei ture in parte,pentru o cunoastere mai buna:
KLOKENDE-WATERSLAG - 12 p.
Tura KLOKENDE este o tura exclusiva a canarului malinois.Aceasta tura se canta cu CIOCUL INCHIS. Sunetul este o cadere de apa perfecta,in care se aude in permanenta JOCUL DE APA. Sunetul este ascendent,ton profund si grav o cadenta lenta si foarte lenta. Este format din silabe si sunete compuse.Reamintim ca in fiecare silaba se gaseste INTOTDEAUNA consoana"L" si NICIODATA consoana "R". EX: GLUC-GLUIC-GLUAC-WLUC-WLUI-WLUAC-HLUC-HLUIC-HLUAC-KLOC-GLUI-WLUI-BLU Consoanele acestei ture in ordinea valorii sunt: WL-GL-BL-HL,dar in majoritatea cazurilor intalnim:BL sau GL si foarte rar WL sau HL. Vocalele cele mai bune intr-o ordine descrescatoare sunt:" UI-U-DA-O. Vocalele A,E,I, dau o valoare scazuta turei si produce un sunet DUR si SEC. Aceasta tura poate fi comparata cu un recipient pe jumatate plin in care cad picaturi lente de apa care produc o rezonanta mare.Deasemenea se poate compara si cu "cotcodacitul unei closti".
BOLLENDE-WATERSLAG :-9 p. Apa curgatoare,clocotita,accelerata.Tura suprioara.Are un caracter de sunete compuse: tonul de fond si jocul de apa.Aceasta tura se canta cu CIOCUL INCHIS.Silabele acestei ture sunt:WU-BU-HU. Diferenta fundamentala intre KLOK si BOL: kloc-ul este profund si lent iar celalalt accelerat longitudinal.
STRUCTURA SIRINGE-LUI MALINOISULUI,PERMITE SA FACA CADERILE DE APA,PERMITE SA FACA CADERILE DE APA ACCELERATA FARA SA INTAMPINE NICI O PROBLEMA. ACEASTA TURA ESTE SPECIFIC RASEI SALE. Aceasta tura se poate compara cu un tub care face oxigenarea intr-un acvariu. Pentru a avea valoare aceasta tura,trebuie sa tinem cont de urmatoarele: 1.PROFUNDITATE 2.RITM CONTINUU ACCELERAT 3.TURA SA NU FIE CA LUNGIME EXAGERATA 4.SUNETUL AMPLU SI NU METALIC
ROLLENDE:-6 P.
Este o rolada de apa,are caracter mediu,denumirea uzuala:ROL. Este specifica malinoisului.Se canta cu CIOCUL INCHIS Compozitia fonetica:LU-LO-WU-WO,adica sunetul de la U si O se combina cu consoanele L si W. O putem reproduce pur si simplu ca" o suflare cu paiul intr-un pahar cu apa". ROL-WATERSLAG este agreabila auzului atunci cand are un ton pur ca forma si ritm. Litera R se gaseste in permanenta in combinatie consoanele.
FLUITEN- 9P. Practic majoritatea pasarilor reproduc aceste flaute,iar malinoisul o face cu o mare pasiune. Diversifitatea lor este foarte mare si o pute imparti in multe feluri:ACUTE,ASPIRATE,SECI,ADANCI,PROFUNDE,APOASE. Este o tura superioara,nu este o tura specifica malinoisului. Flautele acute,inalte si aspirate nu au nici o valoare,mai mult...sunt considerate defectuoase,deci negative. EX: silaba se construieste cu"i" si cu consoanele S-R-TS.Sau daca sunt rapide si se compun din silabele SI-SI sau TSI-TSI sau ZIT-ZIT,sunt deasemeni defectuoase. FLAUTELE SUPLE SI MONOTONE sunt considerate MEDII. FLAUTELE GRAVE,PROFUNDE CARE CONTI LIT."U" sunt foarte bune. Litera U este sunetul fundamental acompaniat de consoanele S-Z-TS. Majoritatea flautelor sunt numite "SUTES" si sunt reprezentate de silabele TSUT-ZUT-SUT. Aceasta tura se canta cu CIOCUL INCHIS. TREBUIE SA RETINEM CA UN FLAUT BUN TREBUIE SA FIE LENT,SUSTINUT,PRELUNGIT,MAI MULT SAU MAI PUTIN RITMAT SI SA CONTINA "U" SAU "Y" DULCE(suav)
STAALTONEN- 9P.
Sunt notele metalice.TJOKKEN sau CHONK sunt imitatii fonetice a posibilei variante a sunetului metalic. ACEASTA ESTE O TURA 100% a MALINOISULUI.Este o tura superioara. Ca sa aibe valoare trebuie sa tinem cont de urmatoarele: 1.Selectarea consoanelor si vocalelor 2.Cadenta,sunet 3.Ritm lent si regulat 4.Interpretarea turei 5.Sunetul metalic Aceasta tura se aseamana cu sunetul pe care il produce un tub de metal,care este suspendat,si este lovit cu o bara de metal.Contine diferite compozitii fonetice cum ar fi:TING-TONG-TOENG-TUNG-CHONK-CHUNK. Contrar cu majoritatea turelor pe care le canta malinoisul,aceasta tura se canta cu CIOCUL DESCHIS,FARA CA EA SA DEVINA DURA SAU DERANJANTA.
CHORR/KNORR- 6 P.
Este rolada profunda.Cu toate ca sunt reunite in aceeasi categorie,aceste 2 ture difera intre ele. In timp ce CHORR se canta scurt,KNORR se canta intr-o maniera rulata,prelungita si continua. KNORR si CHORR SE CANTA CU CIOCUL INCHIS. KNORR este apreciat ca fiind un sunet profund,cu o miscare ondulata,pe care malinoisul il canta INAINTEA LUI CHORR. SCHOKKEL-CHOR(CHORR-balansat) este tura care imita "bocanirea,lovirea",ce are in sub ordine inca 3-4 faze. Acestea sunt ture de privighetoare.
WUT(WOUTEN)-6 P.
Sunt sunete de privighetoare.Este o imitare fonetica si sunete "compuse" de consoane si vocale in urmatoarea ordine: W-U-T-E.Azi se accepta litera "U"cu "O" fara T inainte. Este o tura"seaca" si se canta cu ciocul inchis. IN ZILELE NOASTRE ACEASTA TURA PRACTIC A DISPARUT.Ea era folosita inainte cand crescatorii urmareau foarte indeaproape cantecul privighetorii.
BELLEN- 6P.
Tura clopotel taraganat,incepe intotdeauna cu consoana"L" si trebuie cantata cu CIOCUL INCHIS. Diferitele posibilitati fonetice sunt:LI-LU-LING-LUNG. Unii specialisti al cantecului malinoisului apreciaza ca aceasta tura,ca o tura ce nu are nici o imperfectiune.
BELROL 6 P.
Este un sunet de clopotei prelungiti si rulati.Trebuie sa aibe urmatoarele calitati: 1.Selectie apropriata de consoane si vocale 2.Ritm regulat si continuu 3.Fuziunea silabelor Este un sunet metalic si pronuntarea vibranta a consoanei"R" asociata cu vocalele I-U-O. Tonul sau este moderat,elevat,dar si cu ture seci,dure,sau voce nazala,vulgara(partile negative).
FUITROL- 6 P.
Aceasta tura malinoisul o canta intotdeauna cu CIOCUL INCHIS. Rularile nu sunt decat niste flaute,executate consecutiv intr-un ritm accelerat. Fonetic,flautele rulate se construiesc de preferat cu consoanele D-T-R,asociate cu vocalele U-O-I. Intre numeroasele variante,cele mai apreciate sunt combinatiile joase(bas)ale urmatoarelor silabe:RU-RO-RU-RU-RO.Consoanele S-TS-SH,nu sunt agreate,deasemeni,vocala"E" face ca tura sa devina nazala.
TJOKKEN-6P
Este o tura medie,cu "lovituri intrerupte".Se canta cu CIOCUL INCHIS. Pentru ca tura sa fie buna,trebuie cantata lent si silabele sa fie clare.Este o tura foarte apreciata de cunoscatori si foarte usor de recunoscut,ea neputant fi confundata cu o alta tura. Este sunetul care imita ciocanitul in usa cu mana(cio-cioc) ACEASTA TURA ESTE NEGATIVA CAND SE FOLOSESTE VOCALA"U" IN LOC DE"O". ESTE IMPORTANT SA NU CONFUNDATI "TJOKK" REPETAT cu TJOKKENROL(rulat) TJOKKENROL este forma rulata care este mai putin apreciata fata de TJOKK.
TURELE IMPREVIZIBILE
Este vorba de turele care nu sunt in componenta turelor standard.
TURELE NEGATIVE
In concurs aceste ture practic nu exista,deoarece crescatorii selecteaza cu atentie canarii,eliminandu-i pe cei cu defecte in exprimare.Turele negative sunt acelea care deranjaza auzului. ELE PROVIN DIN INFLUENTA MEDIULUI INCONJURATOR SAU DINTR-O INCOMPATIBILITATE CU STRUCTURA VOCALA A CANARULUI.(este cazul cand tinem malinoisul alaturi de alti canari-culoare-postura-hibrizi-etc.) O ALTA CAUZA ESTE STAREA DE SANATATE A CANARULUI,O PASARE"CRONICA" POATE EMITE TURE ACUTE,NAZALE ETC. TURELE NEGATIVE NU SE MOSTENESC,NU SUNT EREDITARE DAR SUNT CONTAGIOASE. Penalizarea este urmatoarea:
1.Semnalele de alarma ,care nu sunt periculoase- 1 p. 2.Cazurile periculoase(crescatorului ii este foarte greu sa elimine defectul) - 2 p.
TURA TJAP(chap) este cea mai periculoasa si contagioasa,de aceea ea produce automat ELIMINAREA. Din fericire aceasta tura a disparut APROAPE complet.
ASPIRATIA este considerata ca un rau inevitabil.Este o tinere de respiratie ce nu se poate pune langa turele negative.REPETAREA EXAGERATA A ASPIRATIEI ESTE PENALIZATA CU:1 sau 2 p.
BAZELE ARBITRARII:
Malinoisul este punctat exact cu ce canta in momentul respectiv.De aceea,un canar antrenat gresit,sau cu o conditie fizica slaba,nu poate canta intreaga partitura din timpul concursului. In majoritatea tarilor, crescatorii urmaresc in direct desfasurarea concursului,pe monitoare,sau in sali speciale,unde sunt cabine de arbitrat.SPERAM CA SI LA NOI SA SE INTAMPLE ACEST LUCRU.
CLASIFICARE:
1.TURA DE CANTEC SUPERIOARA 2.TURA DE CANTEC MEDIU 3.TURA DE CANTEC INFERIOARA
Punctarea turelor superioare este de la 0-9,exceptie facand Klok de la 0-12. Turele medii de la 0-6 iar turele inferioare de la 0-3. Aceste ture se inmultesc la sfarsit cu 3. EXEMPLU: O tura medie de 6 p ,este notata cu 1-2 p.(este nota de trecere), 3-4 p.(nota buna), iar 5-6 p.(nota foarte buna)
TITLURILE DE CAMPIONI:
Titlul de Campion NU se poate acorda daca:
1.In clasa "ECHIPA",daca din cei 4 canari nu a cantat fiecare macar "O TURA DE APA" si sa totalizeze minim 348 p.
2.Clasa INDIVIDUAL,daca canarul nu a cantat macar "O TURA DE APA" si sa faca un total minim de 90p.
FISA DE CONCURS:
SE REALIZEAZA NUMAI IN CONCURS IN TIMPUL ARBITRARII. Daca se realizeaza in afara concursului nu are nici o valoare.
CA O FISA DE CANTEC SA FIE VALIDA!!! SI RECUNOSCUTA,TREBUIE SA INTRUNEASCA URMATOARELE ELEMENTE:
1.SA FIE RECUNOSCUTA DE C.O.M.!!!(conditia de baza) 2.IDENTIFICAREA COMPLETA A CANARULUI 3.SA AIBE INSEMNELE ASOCIATIEI SAU FEDERATIEI CARE ORGANIZEAZA CONCURSUL 4.SA AIBE INSCRIS NR. COLIVIEI 5.SA FIE SCRISA DE CEL PUTIN UN ARBITRU O.M.J.(care este delegat legal de catre C.O.M.)
ESTE INTERZIS CA UN ARBITRU SA COMPLETEZE FISA IN AFARA CONCURSULUI.
CE REPREZINTA FISA DE CANTEC?
ESTE PROBA OFICIALA PE CARE CANARUL O PREZINTA IN CONCURS. REZULTATUL PROBEI ESTE PUNCTAT IN FISA OFICIALA,CARE REPREZINTA POSIBILITATILE DE CANTEC ALE CANARULUI IN ACEL MOMENT!! Adica vreau sa spun ca chiar daca avem un canar pe care noi il consideram emblema crescatoriei,daca nu canta in acel moment inseamna ca undeva am gresit si ar trebui sa ne dea de gandit in ceea ce priveste "CONDUCEREA CRESCATORIEI".
IN CELE DIN URMA FISA DE CANTEC NU TREBUIE CONSIDERATA CA O GARANTIE ABSOLUTA SAU CA UN CRITERIU DE A PRECIA CALITATILE MALINOISULUI,DAR REPREZINTA INTRADEVAR REPUTATIA CRESCATORULUI CARE ESTE INTR-O PERMANENTA COMPETITIE,IAR CAND ACESTA VINDE UN CANAR,AVEM INCREDERE DEPLINA IN CALITATILE CANARULUI SAU!!!!
CU RESPECT STERE MIHAI
|